Am tot văzut zilele astea orașul plin de inimioare și baloane roz, bărbați de toate vârstele alergând de colo-colo cu flori și cutii de ciocolată. Păi cum altfel, că doar a fost Valentine’s Day. De Dragobete stăm toți potoliți, chiar dacă avem și noi sărbătoarea noastră a iubirii, dar e mai bună cea de import.
Dar pentru că iubirea plutește în aer mai mult ca niciodată în februarie, m-am gândit la „fluturii în stomac”. Fluturii ăia pe care îi asociem cu atracția, cu îndrăgosteala, însă de cele mai multe ori sunt doar anxietate mascată.
Se activează sistemul nervos simpatic (știu, știu, nu e chiar simpatic cu noi) și declanșează răspunsul de tip „luptă sau fugi”.
Când sunt „fluturii în stomac” un semn bun?
Atunci când apar ca entuziasm în fața noutății. Acea „nervozitate pozitivă” pe care o simți înainte de un eveniment plăcut. Este scurtă, intensă și nu te lasă cu un sentiment de gol sau teamă.
Când devine totul un „red flag”?
Dacă „fluturii” persistă și se transformă într-o stare de hipervigilență, s-ar putea ca sistemul tău nervos să detecteze ceva ce mintea ta rațională încă ignoră:
- Inconsistența partenerului: azi e prezent, mâine dispare.
- Instabilitatea emoțională: te simți de parcă „calci pe ouă”.
- Anxietatea de atașament: nevoia constantă de validare pentru a potoli „zgomotul” din stomac.
O relație sănătoasă nu ar trebui să se simtă ca un roller-coaster perpetuu. Siguranța emoțională se simte de cele mai multe ori ca o stare de calm, reglare și liniște. Dacă prezența cuiva îți liniștește sistemul nervos, nu înseamnă că „lipsește scânteia”, ci că ai găsit, în sfârșit, un spațiu sigur în care doar să fii.
Deci, dacă vă aflați în a doua categorie, e bine să vă amintiți: sunt molii, nu fluturi! Nu mai confundați haosul cu îndrăgosteala și faceți ordine în viața voastră.
Dacă te recunoști aici și vrei să vorbim despre asta, mă găsești aici.




Lasă un răspuns